Flort TV prezintă un proiect nou multimedia "Moldova plus...". Începînd cu 23 aprilie, în cadrul proiectului vor fi prezentate reportaje, interviuri și opinii publice cu următoarele tematici: "Moldova plus Acordul de Asociere la UE Uniunea Europeană"; "Moldova plus justiția"; "Moldova plus lupta cu corupția"; "Moldova plus întreprinderile mici și mijlocii", vor fi abordate și alte aspecte importante pentru țara noastră. Urmăriți, ascultați și citiți reportajele din cadrul proiectului "Moldova plus". Proiectul "Consolidarea independenții mass-media din Republica Moldova" este implementat de către Centrul Independent de Jurnalism în parteneriat cu "Internews" începînd cu decembrie 2014 pînă în iulie 2016, cu sprijin financiar acordat de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Departamentului de Stat al SUA.
1 2 3
Liceul care demonstrează că o școală poate exista și fără bani de la părinți
Liceul ”Andrei Straistă” din orașul Anenii Noi este una dintre puținele școli din țară în care nu se colectează bani de la părinți.
Instituția demonstrează că mijloacele alocate de stat sunt suficiente pentru ca o școală să funcționeze și chiar să se modernizeze constant.
În acest liceu sălile de clasă sunt dotate cu tehnologii moderne, cu table interactive,
iar fiecare profesor are laptop pe care îl folosește la lecții împreună cu elevii.
Chiar dacă în ultimele luni, la fel ca în toată țara, profesorii și-au ridicat salariile cu întârziare,
administrația instituției spune că aici nu au fost și nu vor exista plăți neformale.
O elevă din Chișinău combate corupția prin desene sociale
Ina Stamate, o elevă de 18 ani de la Colegiul Republican de Arte Plastice «Alexandru Plămădeală» din Chișinău,
are propria strategie de eliminare a corupției — critică acest fenomen cu ajutorul desenelor.
Corupția compromite viitorul tinerilor și îi condamnă la un trai umilitor pe oamenii în etate, consideră Ina.
Ea speră că desenele sale vor sensibiliza oamenii, care s-au obișnuit, de nevoie, să ofere mită.
Ultimul desen «dedicat» corupției a fost premiat în cadrul unui concurs organizat de Centrul Național Anticorupție (CNA) și Fundaţia Hanns Seidel din Germania.
Meseria de lemnar în Moldova
Arta în Republica Moldova nu cunoaște limite, pentru că țara noastră este una care î-și păstrează tradițiile.
Totuși o dată cu păstrarea obiceiurile străvechi, diferite meșteșuguri preluate de la strămoșii noștri, pot deveni și o sursă de venit.
Mai ales cînd în țara nu sunt locuri de muncă suficiente.
Un exemplu demn de urmat este domnul Radu Vitrovii din orașul Florești, care este lemnar.
Ideia de a deveni lemnar a venit din tinerețe.
Domnul Radu încă din școală a început să mînuiasca lemnul, atunci însă nu s-a gîndit vreo dată că v-a deveni lemnar.
Evoluții și involuții în micul business Moldovenesc — ce spun specialiștii
În anul 2005 Guvernul a elaborat Strategia de susținere și dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2006–2010.
Cum a evoluat, pe parcursul ultimilor 10 ani, businessul mic și mijlociu în Republica Moldova?
Despre instrumentele moderne de susținere a antreprenorilor, tendințele de dezvoltare a sectorului și relațiile cu statul discutăm cu un reprezentant al societății civile — vicedirectorul
Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Viorica Cerbușca.
Anterior, invitata noastră a deținut postul de specialist principal al Direcției întreprinderi mici și mijlocii din cadrul Ministerului Economiei și, în această calitate, a făcut parte din grupurile de lucru care au elaborat Strategia de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2006–2010.
Afaceri meșteşugăreşti practicate de femei
Sunt de vârste diferite, vorbesc limbi diferite — româna, rusa, găgăuza, dar au o singură pasiune: businessul mic.
De fapt, au intrat în afaceri pentru a supravieţui — în absenţa unui job sau din cauza că munca lor era prost remunerată.
Hărnicia mâinilor, răbdarea şi spiritul creativ au fost principalele calități care le-au ajutat pe aceste femei să-și întemeieze propria afacere.
Cu 50 de ani în urmă, țesătoarele de covoare din Gaidar îşi întreţineau familiile din meseria lor — își duceau covoarele la târg,
unde le vindeau sau le schimbau pe diferite mărfuri și produse necesare în gospodărie.
Astăzi ele câştigă doar dacă au comenzi.
Organizarea afacerilor rurale în regiunea transnistreană: probleme și soluții
Dacă aveţi un plan de startup sau o afacere, oricât de mică sau medie, pe care doriți să o extindeţi ori să o diversificaţi, nu e cazul să amânați realizarea acestor idei.
Le puteți pune în aplicare imediat, deoarece în stânga Nistrului se află în derulare câteva programe de susținere a micului business,
finanţate de către organizaţii internaţionale, cum ar fi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, cu participarea Uniunii Europene.
Donatorii acordă o atenţie deosebită întreprinzătorilor din zonele rurale, învăţându-i elementele de bază ale antreprenoriatului în condiţii moderne,
oferindu-le consultanță și ajutându-i să obţină granturi pentru microfinanţare.
În stânga Nistrului, afacerile mici dispar, iar cele mijlocii stagnează
Micii întreprinzători din stânga Nistrului s-au obişnuit să mizeze doar pe propriile forţe.
În lipsa reglementării politice în regiune, situația este complicată și
nu se întrevăd condiții pentru crearea unui climat de afaceri favorabil sau pentru depășirea crizei. Povara taxelor şi a impozitelor presează businessul mic din regiune să caute alte forme de supravieţuire,iar acest fapt nu contribuie la creşterea şi la transformarea lui în afacere mijlocie.
La rândul lor, afacerile mijlocii se confruntă cu noi provocări,
apărute în rezultatul unor schimbări în regulile de export / import, odată cu intrarea în vigoare a normelor Acordului DCFTA.
Mierea, o afacere nu prea dulce în Republica Moldova
Mierea este unul dintre produsele apicole produse în Republica Moldova.
Conform Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor din Moldova, în ţară activează mii de producători apicoli — cei mai mulți,
circa 45%, sunt concentrați în zona centrală, 30–35% — în zona de sud şi 20–25% — în nordul republicii.
Anual, gospodăriile lor produc, în medie, până la 4,5 tone de miere de albine.
Majoritatea produselor apicole sunt folosite pentru satisfacerea cererii de pe piaţa internă,
dar există şi gospodării care se orientează spre export. Totuși, cum ar putea fi majorată cantitativ producția de miere în Moldova și ce am putea
face pentru a ne lansa pe piețele din exterior cu produse apicole de calitate?
Păsările îi aduc venit
Creșterea păsărilor și a animalelor este o îndeletnicire foarte des întîlnită în țara noastră.
Această meserie este preluată încă de la stramoșii noștri.
Sergiu Vasilache din satul Bahrinești, raionul Florești crește păsări de aproximativ 20 de ani, acum are aproximativ 200 de gîste.
Are propriul incubator și vinde păsări nu doar locătarilor din satul natal,
dar și celor din satele vecine.
Sergiu Vasilache are în prezent aproximativ 200 de gîste, oule cărora le folosește pentru incubatorul care l-a construit el isuți.
Dragostea față de albini îi aduce venit
Producția mierei de albine este o indeletnicire des intîlnită la stramoșii noștri.
Odată cu modernizarea societații, s-au dezvoltat și metodele de producție a mierei de albine.
Mihai Doboș, din satul Bahrinești, raionul Florești cunoaște aceasta meserie înca din tinerețe.
El se ocupă cu producția mierei de albine de mulți ani și cunoaște foarte bine toate metodele eficiente de producție a mierei de albine.
Ocupația domnului Mihai nu este doar pentru un venit la gospodarie,
iubește albinile și se mîndrește cu meseria sa.
El consideră că pentru a avea success într-o ocupație oarecare, trebuie sa iubești ceea ce faci.
În satul Vărvăreuca se produc fulgi de cereale
O afacere întemeiata în RM necesită nu numai mult timp, muncă și nopți nedormite, dar și investiții.
Prima problemă pentru a începe o afacere este partea financiară.
Pentru a avea un profit este necesar mai întîi să investești.
Doamna Angela din satul Vărvăreuca raionul Florești a găsit iesire din situație.
Ea a scris un proiect spre Uniunea Europeana și a reușit.
A cîstigat un grant ce a ajutat-o să întemeieze o afacere acasă.
Doamna Angela împreuna cu famile sa, produce fulgi de cereale pur ecologice.
Spune că idea aceasta i-a venit, datorită dorinței ca familia sa să ducă un mod sănătos de viață.
Afacere din creștere de răsaduri
Orice afacere legată cu pamîntul este una grea pentru RM, totuși există persoane care hotărăsc să infințeze o afacere ce ține de prelucrarea pamîntului.
Un gen de afacere din această sferă este creșterea rasadei.
Valeriu și Natalia Bobițchi din orașul Florești au o astfel de afacere.
Ei spun că este greu de menținut un astfel de bissnes, totuși muncesc împreună pentru a avea succes.
De la început afacerea soților Babițchi era una de proporție mai mică în comparație cu ziua de azi.
Dar încetul cu încetul, muncind umăr la umăr au început să o dezvolte.
Toate acestea se comercializează la piața comercială din orașul Florești, pe lîngă aceasta mai vînd și semințe de diferite legume și de flori.
Profesia de profesor pentru un bărbat
Cu aproximativ 20-30 de ani în urmă în colectivele pedagogice din instituțiile de învățămînt din Republica Moldova se regăseau un număr mare de profesori bărbați.
Astazi însă, profesia care pe vremuri era mult întrebată printre rîndurile bărbaților,
s-a transformat într-o profesie femenină.
Din numărul de profesori din raionul Florești, doar 10 % sunt bărbați.
Printre ei este și Boris Mihalache, profesor de geografie și educație fizică la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Florești.
În LT “M. Eminescu” din orașul Florești sunt 31 de profesori, dintre care doi bărbati.
Femeile rome doresc să muncească
În raionul Florești locuiesc mai multe persoane care fac parte din diferite etnii.
Printre moldoveni, ucraineni, ruși, găgăuzi, romani și alții, se regăsesc și romii.
În ceea ce privește etnia romă, sunt problem asemănătoare ca și la ceilați cetațeni ai țării noastre.
Una din problemele principale ale romilor este încadrarea femeilor în cîmpul muncii..
Aici apar unele stereotipuri, ca de exemplu că femeile rome după mariaj nu ar trebui să lucreze
și din acest motiv dese ori autoritațile sau antreprenorii individuali nu atrag atenție femeilor rome,
care deoresc să se încadreze în cîmpul muncii.
Femeie fermier
Una din primele meserii ale poporului nostru, cresterea animalelor,
tot timpul a fost mai mult ocupatia barbatilor, decit a femeilor.
Exista in satul Gvozdova, raionul Floresti o femeie care se ocupa de aceasta meserie.
Doamna Claudia Frunza detine o Gospodarie taraneasca infiintata de ea,
sigur cu suportul sotului ei.
A inceput sa creasca animale de arpoximativ 10 ani, acum are gospadarie de succes.
A hotarit sa infiinteze aceasta afacere,
pentru ca de mic copil a avut dragostea de animale.
Femeile din politica moldovenească
Cu puțin timp în urmă femeile care făceau parte din viața politică, a fost un fenomen mai rar întîlnit.
Astăzi însă, o femeie ce face parte din viața politică a unui sat,
oraș sau a unei țări este un lucru tot mai des întîlnit.
Și în Republica Moldova numărul femeilor din politică crește pe an ce trece.
În orașul Florești sunt un număr destul de mare a femeilor din politică, în comparație cu ultimii 10-15 ani.
Victoria Pașa, care este actualul vice primar a orașului Florești,
face parte din viața politică de mai mulți ani.
Ea spune că la început a fost destul de greu.
Femei în rând cu bărbaţi
Fiecare profesie i-si are caracterul sau.
Intr-o profesie sunt mai multi barbate, in alta mai multe femei.
Totusi, odata cu disparitia stereotipurilor fata de femei,
acestea apar tot mai mai mult incadrate in profesii care cindva se socoteai doar pentru barbate.
Sportul, este o adevarata arda, arta nu cunoaste limite,
dar si aici sunt genuri de sport predestinate mai mult barbatilor sau femeilor.
Șansele ca o femeie să ajungă președintă în R. Moldova
Deși ambii se nasc cu șanse egale, în R. Moldova fetele și băieții sunt, de cele mai dese ori, pregătiți pentru roluri diferite în viață.
Se întâmplă pentru că așa sunt educați în familie, la școală, acesta este modelul pe care îl văd la părinții lor, dar și în societate.
După studii, fetele aleg, de obicei, să se căsătorească, iar după naștere — să aibă grijă de copii și să îi educe.
Statisticile arată că doar 15,3% dintre femeile care au copii de până la 2 ani se încadrează activ în câmpul muncii.
În medie, salariul femeii, în R. Moldova este cu 13% mai mic decât al bărbatului, chiar dacă femeile cu o calificare superioară constituie 65%, față de 35% — bărbați.
Cu toate acestea bărbații sunt conducători de toate nivelele în proporție de 56%, față de 44% — femei.
Dilema moldovenilor despre rolul femeii în societate
Familia Cupeț educă trei copii, de 9,7 și respectiv cinci ani.
Geta este una dintre puținele femei care a reușit să își deschidă o afacere, încă pe vremea când primul copil avea doar 9 luni.
În familia Cupeț, fiecare membru este propriul său șef și are propriul său program de activitate.
Puținele momente când pot fi împreună sunt diminețile, la micul dejun.
Pe lângă afacerea cu port-bebe-uri pe care o are, dar și o mulțime de alte proiecte motivaționale,
Geta lucrează și la un program de antreprenoriat pentru mămici.
Cele mai bune sfaturi pentru femei de la soții Cupeț se reduc la implicare și asumarea responsabilității.
Ambasadorul SUA la Chișinău: Moldova are o Angela Merkel, trebuie doar să o găsiți
Ambasadorul SUA în R. Moldova, James D. Pettit vorbește, în cadrul interviului, despre necesitatea implicării unui număr cât mai mare de femei în viața publică și politică.
Diplomatul consideră că este mai bine să fie identificate barierele care împiedică femeile să participe în luarea deciziilor, decât să li se impună anumite cote de participare.
Astfel, în anul 2012, cu suportul partenerilor americani, Centrul de drept al Femeilor și Organizația Internațională “La Strada” a instruit aproape 30 de formatori
și a elaborat un ghid practic pentru polițiști despre cum să intervină eficient în cazurile de violență în familie.
O șansă pentru femeile rome de a se integra în societate
Varvara Duminică conduce propria mașină mai bine de zece ani.
Iar de la volanul propriei sale vieți luptă pentru drepturile romilor din localitate.
Anul aceasta a înregistrat o premieră în cariera sa politică.
Este una dintre cele două femei de etnie romă din R. Moldova care, pentru prima dată în istoria alegerilor locale generale, a fost aleasă în funcția de consilier local.
Alegerea celor două femei de etnie romă în funcția de consilier local este cu adevărat o performanță,
în condițiile în care comunitatea romilor este destul de conservatoare, iar rolul femeii în afara familiei este limitat.
În total, pe țară au candidat la alegerile locale generale pentru funcția de consilier 7 persoane de etnie romă.
Viața din scaunul cu rotile: o lecție de independență
Viața îi este o provocare frumoasă, folosește toate oportunitățile care îi apar în cale, găsește soluții la fiecare problemă sau obstacol.
Scaunul cu rotile nu a fost niciodată un impediment ca să își trăiască viața așa cum își dorește.
Vorbim despre Elena Cucuruzeanu, o tânără cu dizabilități din satul Peresecina, raionul Orhei care a reușit performanța de a studia la Universitatea Sorbona din Paris,
Franța, departe de familie, prieteni și cei care îi pot da o mână de ajutor, în caz de necesitate.
Am găsit-o pe Elena acasă, cu o zi înainte să plece din nou la studii.
Nu putea fi în altă parte decât la Centrul Comunitar Multifuncțional “GENERAȚIA PRO” din Peresecina, unde copii și tineri cu nevoi speciale petrec util și plăcut timpul.
Festivalul “Busuioc” păstrează tradițiile
Folclorul este parte a culturii țării noastre.
El este foarte variat și foarte apreciat de multe țări în lume.
Pentru ca folclorul moldovenesc sa nu fie dat uitarii, tradițiile folclorice naționale trebuie promovat.
Pîna in prezent s-au pastrat tradiții secular: cîntece și dansuri moldovenești, obiceiuri si tradiții de ani de zile.
Astazi traim intr-o lume industrializata.
De aceea in tempoul vietii moderne este greu de pastrat tradiile vechi.
Locuitorii satului Bahrinesti inteleg acest lucru foarte bine si nu eziteaza sa-si demonstreze unui altuia si tuturor oaspetilor frumoasele traditii nationale.
“Cîntă fanfare, fără hotare”
Republica Moldova are tradiții bogate în orice domeniu: cultural, istoric, muzical.
Una din tradițiile cele mai valoroase ale poporului nostru este muzica de fanfară,
unul din obiceiurile stramoșilor noștri.
Anume sub muzică de fanfară se făceau nunți, cumătrii, petreceri în armată, zile de naștere,
hramuri în sate și orașe și multe alte frumoase sărbători.
Ca această tradiție frumoasă să nu fie pierdută în timp,
pentru prima dată este organizat un festival al muzicii de fanfară în satul Temeleuți din raionul Florești.
După regulile festivalului, fiecare colectiv trebuia să înterpreteze cîte 5 melodii la dorință.
Muzeul “Memoria”
Fiecare tara si fiecare popor i-si are eroii sai.
Acestea trebuie cinstiti in timp si pentru ca si-au dat viata pentru un scop anume sau pentru careva idealuri.
Cu acest scop domnul Victor Tibrigan, bastinas al satului Varvareuca din raionul Floresti a deschis un muzeu in memoria ostasilor romani,
cazuti in cele doua razboaie mondiale, chiar in propria casa.
Cu multe greutati, dar cu un scop bine determinat, el a infiintat acest muzeu, iar colectia pe care o detine se mareste pe zi ce trece.
Spune ca lucrul cel mai important este ca sa stim istoria noastra.
Festival turistic cu promovarea culturii naționale
Foclorul Republicii Moldova este foarte variat, de la sat la sat, de la nord la centru și sud.
Ce poate fi mai minunat decît priveliștea unui rîu ce curge lin, o salcie ce pe malul acestuia,
iar undeva în apropiere copii ce dansează pe fon de muzică traditională moldovenească.
Poate de aceasta mulți cetațeni străini, dar și din țara noastră,
tot mai mult renunță la hotelurile de cinci stele și decid să se odihnească la noi in țară.
Satul Domulgeni din raionul Florești are multe lucruri frumoase cu care se poate lauda, de la priveliști ispititor de atrăgătoare, pîna la un folclor authentic moldovenesc.
Iată de acum șase ani satul Domulgeni este gazda festivalului turistic național “Duminica Mare”.
Broderia – artă națională
Din vechi timpuri crosetatul este o traditie a poporului Moldovenesc.
Mai demult se croseta din mai multe motive,
crosetarile se foloseau la diferite obiceiuri, sarbatori sau pentru trebuinte casnice.
Acum aceasta indeletnicire a devenit o arta. Doamna Eugenia Cibotar,
din satul Varvareuca a raionului Floresti, se ocupa cu broderia inca din copilarie,
punind suflet si daruiere in acest lucru. A inceput a coase lucruri mici, pina a invatat bine aceasta meserie.
Acum, la cei 65 de ani, este un adevarat mester popular, minuieste acul cu cea mai mare iscusinta.
”Descrierea Moldovei” văzută astăzi
Prima lucrare enciclopedică consacrată Principatului Moldav va împlini în curând 300 de ani.
Este vorba de ”Descrierea Moldovei”, a domnitorului Dimitrie Cantemir, scrisă între 1714 și 1716, la îndemnul Academiei din Berlin.
Lucrarea conține descrieri de natură geografică, socială, administrativă, politică, organizatorică, lingvistică, și etnografică ale Moldovei medievale.
În cele trei secole, Moldova a suferit însă transfigurări profunde.
La 1775, partea de Nord a țării, cunoscută ca Bucovina, este anexată la Imperiul Austriac.
În 1812, Rusia ocupa partea de Est — Basarabia.
Patrimoniul arhitectural al Chişinăului — pe cale de dispariţie
În fiecare an, în zona centrală a Chișinăului dispare, în medie, câte un monument de arhitectură, potrivit datelor Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor.
În ultimii 14 ani, au fost demolate peste 100 de monumente, dintre care 43 de obiective istorice în perioada 2006–2012, potrivit datelor mai multor organizații neguvernamentale de profil.
Cum arată astăzi patrimoniul istoric al Capitalei, am încercat să aflăm de la șeful Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, care ne-a prezentat câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură,
care merită, și cel mai important, pot fi restaurate.
Moldova, ţata celo peste 100 de muzee necunoscute
În Republica Moldova există 119 muzee înregistrate oficial la Ministerul Culturii. Doar 11 din ele se află în municipiul Chișinău, restul — în afara capitalei.
Potrivit Biroului Național de Statistică, cele mai vizitate sunt totuși muzeele din Chișinău. Muzeul Național de Artă al Moldovei, Muzeul Național de Istorie sau Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, sunt printre cele mai cunoscute.
În capitală există însă și muzee despre care se scrie și se vorbește mai rar, care nu sunt incluse în circuitele turistice.
Ce putem găsi interesant, totuși, în ele și care sunt problemele cele mai mari pe care le întâmpină muzeele din Republica Moldova?
