Broderia – artă națională
Din vechi timpuri crosetatul este o traditie a poporului Moldovenesc.
Mai demult se croseta din mai multe motive, crosetarile se foloseau la diferite obiceiuri, sarbatori sau pentru trebuinte casnice. Acum aceasta indeletnicire a devenit o arta.
Doamna Eugenia Cibotar, din satul Varvareuca a raionului Floresti, se ocupa cu broderia inca din copilarie, punind suflet si daruiere in acest lucru.
Eugenia Cibotar – meșter popular
”Sunt nascuta aici in sat, aici au trait parintii mei, eu de fapt tineretea mi-am petrecut-o in casa in care am construit-o eu,
dar am dat-o, ma bucur ca am avut cui o da, la fiica si am venit in casa parintilor, unde am fost crescuta si unde mi-am petrecut copilaria,
si iata aici imi petrec si batrinetea, aici un mi-am petrecut si copilaria.”
A inceput a coase lucruri mici, pina a invatat bine aceasta meserie. Acum, la cei 65 de ani, este un adevarat mester popular, minuieste acul cu cea mai mare iscusinta.
Eugenia Cibotar – meșter popular
”Acest mestesug l-am inceput inca din bancile scolii, m-a invata doamna Patrascu Elizaveta si atit de mare stima am avut fata de ea am inceput a coase si de atunci noi de tinem ca surori de cruce.
Cu toate ca este mai in virsta, am la cine ma duce, am la cine ma mindri, ca am invatat meseria de la d-ei.”
Lucrul cel mai important pe care il coase, cupa cum ne-a marturisit doamna Eugenie, sunt icoanele.
Nu este simplu de a coase o icoana, aici trebuie nu doana iscusinta, dar si inima si suflet, spune mesterul popular.
Eugenia Cibotar – meșter popular
”Cind am vazut ca au iesit icoanele, mama mea a fost o femee foarte credincioasa, cinta in cor si eu am fost tot timpul inconjurata de icoane, in casa un traiam in orice odaiei aveam icoana.
Si eu cind am vazut icoane, ca sunt icoane care intradevar poti sa le cosi cu mina,
si m-am hotatir, m-am dus la biserica si am luat blagoslovire de la parintele Ion si m-a blagoslovit si am inceput a coase.”
Dupa o viata de munca, acum doamna Eugenia lasa mestesugul sau, nepotelelor. O nepoate care se afla in Romania la studii si alta din Moldova, dar care este abia la inceput, fiind in clasa a sasea.
Broderiile principale pe care le face, sunt icoanele. Dupa cum ne-a spus icoanele pot fi brodate ani intregi, daca este vorba de o icoana complicatea.
Eugenia Cibotar – meșter popular
”In vis mi-a venit domnul Isus Hristos, a doua zi nici nu puteam sa povestsc la vecini, cine mi s-a arata in vis.
A venit tocmai in haina culoarea in care am cusut, si de atunci eu nu ma lepad, cos.”
Familia Cibotar are o gospodarie mare, lucru care nu o incurca pe eroina noastra de a gasi timp pentru broderie.
Sotul doamnei Eugenia spune ca nici o data nu au avut conflicte cind e vorba de a gasi ceva timp pentru broderie.
Traiesc suflet linga suflet de multi ani, de aceea se inteleg din jumatate de cuvint.
Fiodor Cibotar – soț
”Ne impacam bine, ma bucur ca coase, se mai duce la piata si cind vine, cind se mai relaxseaza, iar mai ia acul in mina si coase.
Sunt doua sorturi aici de material, ulul e mai des in gaurele, iar altul e mai rar, cel mai rar mai usor se coase, mai bine.
Ce imi spune fac, ce ii spun, face, noi deacum suntem in virsta, sa ne mai certam si acum?
Daca n-are chef de somn, apoi se trezeste si coase, dar daca vrea sa se relexeze iata vine de la piata obosita si coase si apoi iar incepem lucrul nostru.”
Vecinii doamnei Eugenia sunt mindri de ea, pentru ca duce onoare satului natal prin toata tara si spun ca nici o data nu au avut conflicte.
Eudochia Budalica – vecină
”Foarte buna femee, buna vecina, coase icoane si da si la sfinta biserica si au fost la Bahrinesti tot a invatat acolo la scoala niste copii de cusut.
Ce pot spune buna vecina, de ajutor. Bine coase, si Sf. Nicolai si Sf. Matrona si acum icoane mici coase.
La icoane le face rame si cine cere din vecini le daruieste , le vinde, este o buna femee si o buna vecina.”
Doamna Eugenia Cibotar, are peste 20 de icoane cusute de propiile mine si spune ca atita timp cit va avea sanatate si putere, va coase.
Arta nu are limite, de aceea fiecare dintre noi trebuie sa promoveze arta traditionala moldoveneasca, pentru ca o data cu dezvoltarea, oamenii trec mai mult la produse industriale decit la cele manuale, totusi aceasta este nu doar o arta,
dar si istoria noastra. Anume de aceea atit cit vom pastra traditia, vom pastra si nemul nostru.
