Combaterea corupției în rîndurile poliției de patrulare
Corupția printre funcționarii organelor de drept, reprezintă ca fiind cazuri de rezonanță mare.
Astfel, potrivit datelor Centrului Național Anticorupție, în ultimii doi ani cele mai multe cazuri de corupție au fost comise de organele de drept și în domeniul justiției - 48%.
Apoi urmează autoritățile administrative centrale - 20%, autoritățile locale - 13%, în medicină - 9%, în educație - 6%, în sector bancar - 4%.
Mita totală în gospodăriile casnice a constituit în 2015 aproximativ 860 mil. lei. Pe parcursul anului trecut, în țară au fost trași la răspundere peste 160 de funcționari, inclusiv judecători, procurori, miniștri, primari și alți funcționari.
Aproape jumătate din acest număr sunt inspectori de poliție, inclusiv poliția patrulare. Din păcate, există astfel de cazuri și în raionul Florești.
Potrivit datelor publicate pe pagina web a Centrului Național Anticorupție, aproape în fiecare an, funcționari ai poliției sunt incriminați în luare de mită.
Din păcate, șeful poliției patrulare din raionul Florești Valerii Bulat a refuzat să ne prezinte informații cu privire la modul în care autoritățile de drept luptă contra cazurilor de corupției în rândurile funcționarilor de drept.
Răspunsul l-am găsit pe pagina web a Inspectoratului Național de Patrulare.
În cazul în care conducătorul auto este oprit, poliția patrulare ar trebui să se prezinte și să prezinte legitimația. Legitimațiile de ultimă generație sunt dotate cu noi tehnologii de identificare: este incorporat un chip și un cod de bare.
Cu ajutorul aplicațiilor de scanare NeoReader QR instalate pe smartphone, fiecare șofer poate verifica informația despre ofițerii Inspectoratului Național de Patrulare.
În cazul în care conducătorul auto a încălcat regulile de circulație, inspectorul de circulație inițiază proces-verbal. Și nu neapărat ca agentul de circulație să fie cu mașina de patrulare.
Agentul de circulație deplasîndu-se cu mașina de patrulare va opri conducătorul auto numai în condiții meteorologice nefavorabile. De menționat că fiecare mașină are propria placă de înmatriculare.
În plus, mașinile de patrulare sunt dotate cu 3 camere de supraveghere video: una din camere filmează spatele mașinii, a doua cameră – fața mașinii, iar cea de-a treia cameră filmează în interiorul mașinii.
Astfel, agentul de circulație nu este tentat să ceară mită conducătorului auto.
Cunosc oare conducătorii auto că mașinile de patrulare sunt dotate cu camere de supraveghere video?
Și care este părerea acestora vizavi de acest fapt?
”Nu știu este bun lucru acesta, mai puțini încalcă dacă știu că sunt camere.”
”Nu știu este un lucru bun ,normal cred eu.”
”Da.”
”N-am știut.”
O altă întrebare pe care am adresat automobiliștilor.
Cum credeți, camerele de supraveghere video ar ajuta la combaterea cazurilor de corupție?
”Cred că, e și normal ca să fie supravegheați, să nu i-a ei mită.”
”Este intimitatea mea, adică nu tot timpul trebuie să fim supravegheați video, adică atunci cînd suntem opriți.”
”Da, poate adică undeva, da de obicei ce ține de regularitatea cînd te oprește, de ce te oprește motivul da.”
”Nu știu.”
De asemenea, trebuie remarcat faptul că, în ultimii ani, în Republica Moldova are loc reabilitarea drumurilor naționale: în zonele de trafic intens sunt instalate sisteme video de supraveghere și de înregistrare în regim automat a încălcării regulilor de circulație.
Pe drumurile naționale, de asemenea, circulă așa-zisele "mașinile capcană".
Astfel de mașini au radare, fixînd diverse încălcări. Toate datele acumulate sunt transferate automat la oficiile corespunzătoare.
Contravenientul primește prin poștă protocol de confirmare a încălcărilor și sancțiunilor aplicate corespunzător.
În acest caz, nu există nici o comunicare directă dintre agentul de circulație și conducătorul auto.
În cazul în care apar situații în care conducătorul auto oferă mită agentului de circulație?
Să vedem cine este responsabil în astfel de situații: cel care dă mită, sau cel care ia mita? Sau poate ambii?
Anna Berezovschi – jurist
”Loare și dare de mită sunt infracțiuni prevăzute de codul penal al Republici Moldova.
Laure de către persoana care gestionează organizația comercială obștească sau altă organizație nestatală, emite sub formă de bani, titluri de valoare, bunuri parei moneale, acceptarea de serviciu, avantaje, privilegii ce nu i se cuvin pentru a îndeplini sau nu a îndeplini,pentru a întîrzia sau a grăbi anumite acțiuni în interesul mituitorului dacă aceste acțiuni întră în obligația de serviciu a mituitului, deci, asta se numește luare de mită. Subiectul acestei infracțiuni este persoană fizică responsabila care la momentul săvîrșiri infracțiunii a atins vîrsta de 16 ani.
În plus este că subiectul acestei infracțiuni trebuie să aibă calitate specială adică persoana care gestionează organizația comercială obștească sau altă organizație nestatală.
Persoana cu funcții de răspundere poartă răspundere in cazuri de luare de mită.
În baza articului 324 cod penal, adică coruperea pasivă tot odată persoana care gestionează organizația comerciala obștească sau altă organizație nestatală, urmează deosebită și de un funcționar al autorităților publice, care poartă răspundere conform articolul 330 codului penal adică primirea de un funcționar a unei recompense ilicite.
Tot o dată, persoana care se deosebește și de un lucrător fără funcții de răspundere, adică un salariat care poartă răspunderea conform articului 256 a codului penal, darea de mită constă în înmânarea predarea efectivă a foloaselor necuvenite de către mituitor către persoana care gestionează organizația comercială, obștească sau altă organizație nestatală.
După posibilitate de mituire putem distinge două forme ale acțiunea de dare de mită: formă deschisă - gestionează organizația comercială obștească sau altă organizație nestatală urmează de dare de mită în cadrul căruia dîndui mită persoanei care gestionează organizația comercială obștească sau alta organizație nestatală.
Făptuitorul stabilește anumite acțiuni care aceasta urmează să le îndeplinească sau să nu le îndeplinească, să le grăbească sau să le întîrzie.
Persoana care a dat mită, se eliberează de răspundere penală în caz dacă mita i-a fost extorcată și în caz dacă persoana s-a autodenunțat neștiind despre faptul că organele de urmărire penală deja cunosc despre infracțiunea săvârșită de ea.”
În cadrul reformelor Ministerului de Interne au fost elaborate servicii operative interne.
Aceasta ține de Biroul de Investigații Interne din cadrul Inspectoratului Principal de Poliție care efectuează verificări și dezvăluirea persoanelor corupte.
În cazul în care un cetățean deține vreo informație, este rugat să sune la nr. de telefon 1520. Ordinea în țară depinde de fiecare cetățean.
În cazul în care fiecare cetățean ar renunța să ofere mită, problema corupției ar fi soluționată. Acest lucru ar stimula investițiile și astfel va fi îmbunătățită viața fiecărui cetățean al Republicii Moldova.
