DOMNIA LUI STEFAN CEL MARE, DE APROAPE O JUMATATE DE VEAC, ESTE CEL MAI FRUMOS TIMP DIN ISTORIA MOLDOVEI. NICIODATA TARA N-A FOST MAI INTINSA, MAI BOGATA SI MAI RESPECTATA; NICIODATA FAIMA DOMNULUI EI N-A STRABATUT ATAT DE DEPARTE, PROVOCAND ADMIRATIA PRIETENILOR SI A DUSMANILOR; NICIODATA NU S-AU RIDICAT ATATEA LACASURI CIVILE SI BISERICESTI. EVIDENT, NU A FOST NUMAI LUMINA IN CEI PATRUZECI SI SAPTE DE ANI DE DOMNIE. PANA SA-SI ASIGURE TRONUL RAVNIT DE ATATIA, STEFAN A TREBUIT SA FACA SI COMPROMISURI. LA INCEPUTUL LUI APRILIE 1457, INTRA IN MOLDOVA, PE VALEA SIRETULUI, STEFAN FECIORUL LUI BOGDAN, CEL UCIS DE CATRE PETRU ARON. AVEA CU EL O OASTE DE 6000 DE OAMENI, DATI DE VLAD TEPES. CU ACEASTA OASTE A REUSIT SA RAZBUNE MOARTEA PARINTELUI SAU SI SA-SI IA MOSTENIREA. IN LUPTA DE LA DOLHESTI, PE SIRET, ARMATA LUI STEFAN A INVINS IAR PETRU ARON A FOST SILIT SA IA CALEA PRIBEGIEI, IN POLONIA.